MALPRAXISUL MEDICAL

Actiunile exercitate de pacienti victime ale unui act de malpraxis medical. Malpraxisul medical si antrenarea raspunderii civile solidare a personalului medical si a unitatii medicale angajatoare cu care personalul medical colaboreaza in vederea exercitării profesiei. Daune platite de medici si de unitatiile medicale

Nu de puține ori, fie din informatiile comunicate de către apropiatii nostri, fie din informatiile ce se vehiculeaza in mediul online, aflam de situatia unor pacienti în privinta carora personalul medical, in exercitarea serviciilor medicale, comite o eroare profesionala generatoare de pagube. Cadrele medicale sunt: medicul, medicul stomatolog, farmacistul, asistentul medical si moasa care, din neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin actele individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament, savarsesc o fapta de malpraxis medical si raspund pentru prejudiciile produse.

Raspunderea civila a personalului medical este reglementata de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, malpraxisul putand antrena atat raspunderea disciplinara, cat si raspunderea civila pentru fapta comisa, in mod proportional cu gradul de vinovatie, iar, in anumite situatii, se poate ajunge chiar si la raspunderea penala a personalului medical, insa doar in circumstantele in care fapta intruneste conditiile constitutive ale unei anumite infractiuni.

De asemenea, in conformitate cu dispozițiile art.655 alin.2 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, unitatile sanitare publice sau private raspund in conditiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, în solidar cu acesta.
Dispozițiile art.653 alin.3 și 4 din Legea nr.95/2006 prevad si alte doua situatii în care personalul medical raspunde civil:
pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale;
pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiei si atunci când isi depaseste limitele competentei, cu exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal medical ce are competenta necesara.

In mod natural, raspunderea civila reglementata de Legea malpraxis-ului nu inlatura angajarea raspunderii penale, daca fapta care a cauzat prejudiciul constituie infractiune conform legii penale. In plus, prejudiciul in discutie poate fi atat material (cheltuieli cu tratamente medicale, medicamente, etc.), cat și moral (suferinta psihica, fizica, etc).

Pe de altă parte, in anumite circumstante, subliniem ca, in conformitate cu art. 654, alin.2 din Legea nr.95/2006, personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile produse in exercitarea profesiunii cand acestea se datorează conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale, tehnologiilor si dispozitivelor asistive, substantelor medicale si sanitare folosite si cand actioneaza cu buna-credinta în situatii de urgenta, cu respectarea competentei acordate.

Totusi, si in aceste cazuri, este nevoie ca cineva sa devina responsabil pentru prejudiciile pacientului, tocmai de aceea intervine raspunderea unitatilor sanitare, fie ele publice sau private, care raspund civil in cazurile reglementate de Legea nr.95/2006 (art 655-656) sau raspunderea producatorilor de echipamente medicale si medicamente, subcontractorul de servicii medicale sau nemedicale si chiar furnizorii de utilitati (gaz, electricitate, apa etc) care pot sa raspunda civil pentru prejudiciile cauzate pacientilor (art.657-659).

In situatia unui act de malpraxis medical procedura poate consta in sesizarea Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcției de Sanatate Publica, constituită în conformitate cu art. 679 din Legea 95/2006, depunerea unei plangeri la Colegiul Medicilor, pentru antrenarea unei raspunderi disciplinare, sesizarea organelor penale, pentru antrenarea raspunderii penale sau sesizarea instantei de judecata, pentru antrenarea raspunderii civile.
In reprezentarea intereselor clientilor noștri, societatea noastra a ales ca demers judiciar in cazurile ce le vom prezenta, sesizarea directa a instantei de judecata pentru antrenarea răspunderii civile solidare a personalului medical si a unitatii medicale angajatoare/cu care personalul medical colabora in vederea exercitării profesiei.

Va prezentam în cele ce urmează, doua dintre solutiile favorabile obtinute de catre societatea LĂNCRĂNJAN, PRODAN și ASOCIAȚII SCA, in beneficiul clientilor nostri, pacienti victime ale unui act de malpraxis medical.

MALPRAXIS MEDICAL-EROARE DE DIAGNOSTIC si TRATAMENT

Astfel, in cazul clientei societatii civile de avocati LĂNCRĂNJAN, PRODAN si ASOCIATII din Cluj-Napoca, C.C.A., prin Sentinta civila pronuntata la data de 17.12.2021 de catre Judecatoria Cluj-Napoca in dosar XXX/211/2021, ramasa definitiva prin Decizia civila pronuntata la data de 12.12.2022 de catre Tribunalul Cluj, s-a retinut existenta actului de malpraxis medical constand in fapta ilicita a dr. M.V. care se reflecta in eroarea in diagnosticare si consecutiv, eroarea in recomandarea tratamentului aferent. Probele administrate in cauza au dovedit faptul ca diagnosticul de entorsa şi intindere a ligamentului colateral lateral a fost unul eronat, în conditiile în care clienta noastra C.C.A. prezenta o fractura a platoului tibial la nivelul piciorului stâng. Astfel, si tratamentul aferent recomandat de dr. M.V. a fost unul necorespunzator.

Instanta de judecata a retinut faptul ca, in acord cu obligatiile care revin medicului, inclusiv cele desprinse din articolul 8 din Codul Deontologic, in realizarea actului medical, acesta este obligat sa depuna toata diligenta pentru a se asigura ca decizia este una corecta. Or, in cauza, am dovedit faptul ca singurul demers realizat de dr. M.V. a fost examinarea clinica, in conditiile in care simptomatologia prezentata de clienta noastra putea fi specifica atat unei entorse de genunchi si intindere a ligamentului colateral lateral, dar si unei fracturi a platoului tibial. Ca atare, instanta de judecata a retinut faptul ca, in aceasta ipoteza, in care simptomele prezentate pot fi specifice mai multor afectiuni, diligenta medicului trebuie sa se reflecte in recomandarea unor investigatii minime suplimentare, precum radiografia/RMN-ul in cazul dat, cu atat mai mult cu cat consecintele diagnosticului gresit si a tratamentului necorespunzator poate atrage consecinte de o gravitate deosebita (cum este situatia mobilizarii piciorului fracturat).

Consideram un real succes solutia pronuntata in acest dosar in conditiile in care instanta de judecata a luat in considerare apararile formulate de catre societatea noastra cu privire la raportul de expertiza medico-legal intocmit de IML in cauza, raport în cadrul caruia, medicii specialisti au reținut ca si concluzie faptul ca actul medical prestat de către dr. M.V. a fost unul corect, desi din coroborarea celorlalte concluzii ale acelorași experți cu informațiile medicale de interes comunicate de catre acestia în conținutul raportului, cu celelalte acte medicale aflate la dosarul cauzei, cu imprejurarile cauzei si cu informatiile de specialitate ortopedie-traumatologie, concluzia nu putea fi decat retinerea existentei actului de malpraxis.

Totodata, instanta de judecata a retinut vinovatia dr. M.V. sub forma neglijentei, dr. M.V. analizand cu superficialitate situatia pacientei, fara a proceda la investigatii suplimentare minime, recomandand control, fara a indica un interval de timp in care pacienta sa revina pentru a fi reexaminata si recomandand repaus relativ in contextul existentei unor simptome comune fractura/entorsă, recomandare superficiala, in conditiile in care medicul ar fi trebuit sa cunoasca consecintele faptului de a calca/pasi pe un picior pentru care s-a stabilit un diagnostic de etapa.
Pentru prejudiciul cauzat clientei noastre prin actul de malpraxis dovedit, dr. M.V. si unitatea medicala privata cu care acesta colabora, au fost obligati , in solidar, la achitarea de daune materiale reprezentate de costurile suplimentare efectuate si daune morale, pentru prejudiciul moral suferit, corespunzator solicitarilor formulate prin actiunea promovata prin Lăncrănjan, Prodan și Asociații societate civila de avocati.

Malpraxis medical in stomatologie- DEFICIENTE IN REALIZAREA TRATAMENTULUI

In cazul clientului nostru V.L., prin Sentinta civila pronuntata la data de 29.04.2022 a Judecatoriei Cluj-Napoca, ramasa definitiva prin Decizia civila pronuntata la data de 31.03.2023 a Tribunalului CLUJ, in dosar YYY/211/2018, s-a retinut existenta actului de malpraxis medical constand în fapta ilicita a dr. stomatolog A.E. care imbraca forma culpei usoare, dr. A.E. actionand cu imprudenta, aspect care a reiesit din imprejurarea ca a executat de doua ori aceeasi lucrare si cu toate acestea, astfel cum a rezultat din cuprinsul raportului de expertiza intocmit in cauza, au existat deficiente in realizare, sub aspect calitativ.

Astfel, instanta de judecata a retinut faptul ca fapta ilicita a dr. stomatolog A.E. se reflecta in deficientele in realizarea tratamentului, astfel cum s-a retinut in raportul de expertiza medico-legala, respectiv: ambrazurile paradontale cervicale par a fi subdimensionate, planul de ocluzie este usor ascendent spre partea dreapta, usoara pozitie palatinizata a marginilor incizale ale incisivilor superiori, care puteau fi corectate in cursul tratamentului. Or, in acord cu obligatiile care revin medicului, inclusiv cele desprinse din articolul 8 din Codul Deontologic, in realizarea actului medical, acesta este obligat sa depuna toata diligenta pentru a se asigura ca decizia medicala luată este una corecta. Din probatiunea administrata in cauza a reiesit faptul ca medicul nu a depus diligentele necesare in vederea corectarii deficientelor existente si nici macar nu a rezultat ca ar fi identificat astfel de deficiente.

De asemenea, instanța de judecata a dat eficienta concluziilor raportului de expertiza intocmit in cauza si avizat de Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici, potrivit carora dat fiind starea actuala a pacientului (lucrarea protetica de la nivelul mandibulei este decimentata si fara posibilitatea de inserare corecta pe elementele campului protetic, prezenta restului radicular 4.8. irecuperabil in scop protetic si care necesita extractie), este evidenta necesitatea refacerii cel puțin a lucrarii protetice de la nivelul mandibulei si eventual completarea tratamentului endodontic.
Pentru prejudiciul cauzat clientului nostru prin actul de malpraxis dovedit, dr. A.E. și A.E. – Cabinet Stomatologic, au fost obligati, in solidar, la achitarea de daune materiale reprezentate de costul lucrarilor defectuos efectuate si care se impun a fi refacute si daune morale, pentru prejudiciul moral suferit, corespunzator solicitarilor formulate prin actiunea promovata.

De asemenea, in ambele dosare, s-a dispus acordarea cheltuielilor de judecata avansate de catre clienti pentru aceste demersuri judiciare.
Reprezentarea intereselor clientilor in cadrul acestor dosare a fost asigurata de către avocații specializați ai Societății Civile de Avocați- Lăncrănjan, Prodan și Asociații, respectiv avocat coordonator Prodan Gina-Mihaela și avocat coordonator Lăncrănjan Ioana, care transmit pacientilor sa isi protejeze drepturile impotriva abuzurilor, dreptul la viata si la ocrotirea sanatatii fiind drepturi fundamentale.